Ceartă cu vântul

Azi m-am certat cu vântul

I-am spus că nu-l mai vreau pe strada mea,

Că prea-mi alungă soarele

Îmi ia pe sus umbrela,

Mă lasă dezgolită, sub ploaia care cade…

Cu picuri reci, îmi udă fruntea, părul…

Şi-obrajii reci, îmbujoraţi de frig.

Mi-e dor de razele răzleţe,

De norii albi, pufoşi, din cer

Mi-e dor s-alerg, să râd, să strig,

Cu drag să mi-te-arunci în braţe,

Nimic nu vreau, nimic nu sper

Mai mult ca soarele din zori…